1 din 5 români, afectat de sărăcie în 2023

Anul trecut, unul din cinci români a fost afectat de sărăcie. 21,1% din populația rezidentă trăia într-o gospodărie ale cărei venituri erau mai mici decât pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent.

Estimată pe baza veniturilor totale disponibile, exclusiv contravaloarea consumului din resurse proprii ale gospodăriei, rata sărăciei relative (AROP) a fost în anul 2023 de 21,1%, în scădere cu numai 0,1 puncte procentuale față de anul precedent, arată datele publicate de INS.

• Căsătoriile între copii, interzise în Columbia după o campanie de 17 ani
• Cum au încercat patru americani deghizați în urși să păcălească mai mulți asiguratori?

În valori absolute, numărul persoanelor sărace a fost, în anul 2023, de 3970 mii persoane, mai puține cu 59 mii persoane față de anul 2022.

Un rol important în scăderea ratei sărăciei

Rata sărăciei pe sexe a fost în 2023 mai ridicată în rândul bărbaților cu 0,5 puncte procentuale decât în rândul femeilor (21,3% față de 20,8%).

Cea mai înaltă incidenţă a sărăciei s-a întâlnit în rândul persoanelor de 0-17 ani (29,6%) și a celor de 18-24 ani (24,0%).

Rata sărăciei persoanelor care trăiau în gospodării cu minori și tineri de 18-24 ani dependenți a fost 25,1% în anul 2023, mai mare cu 9,1 puncte procentuale, decât cea a persoanelor care trăiesc în gospodării fără minori și tineri dependenţi.

Transferurile sociale joacă un rol important în scăderea ratei sărăciei. Dacă în anul 2023 nu s-ar fi plătit pensiile şi celelalte transferuri sociale, aproape jumătate din populaţie (47,1%) s-ar fi situat sub pragul sărăciei relative şi în mod evident situaţia s-ar fi înrăutăţit în cazul persoanelor vârstnice (de 65 de ani şi peste) care, într-o proporţie de 86,6%, ar fi fost în stare de sărăcie relativă.

Deprivare materială și socială severă

Aceeaşi situaţie s-ar fi înregistrat şi la persoanele aflate în grupa de vârstă 55-64 de ani, dar într-o proporţie mai redusă, de 49,4%.

Lipsa acută a resurselor financiare face ca unele persoane să nu îşi poată permite deţinerea unor bunuri, efectuarea unor plăţi sau consumul unor produse care, în stadiul actual de dezvoltare economico-socială, reprezintă un minimum de elemente necesare unui trai decent.

În anul 2023, rata de deprivare materială și socială severă a fost de 19,8%, în scădere cu 4,5 puncte procentuale faţă de anul anterior.

Numărul total al persoanelor afectate de deprivare materială și socială severă a fost în anul 2023 de 3739 mii persoane, din care 44,9% bărbaţi şi 55,1% femei.

Numărul femeilor l-a depăşit pe cel al bărbaţilor

Deprivarea materială și socială severă afectează cu intensitate diferită populaţia în funcţie de grupa de vârstă şi veniturile gospodăriei. În anul 2023, incidenţa deprivării materiale și sociale severe este mai ridicată în principal la persoanele vârstnice de 65 de ani și peste (23,7%) şi la persoanele în vârstă de până la 18 ani (22,6%).

În anul 2023, dintre persoanele în vârstă de până la 65 de ani, 718 mii s-au aflat în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii (gospodării în care persoanele adulte în vârstă de muncă au desfăşurat activităţi care au solicitat mai puţin de 20% din potenţialul lor de muncă).

Comparativ cu anul precedent, ponderea persoanelor aflate în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii a crescut cu un punct procentual (5,2% față de 4,2%).

Distribuţia pe sexe a acestor persoane arată că numărul femeilor l-a depăşit pe cel al bărbaţilor în anul 2023 cu 44 mii persoane. Ponderea persoanelor în vârstă de până la 65 ani care trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii este mai mare în cazul femeilor comparativ cu cel al bărbaților cu 0,9 puncte procentuale (5,7% dintre femei, față de 4,8% dintre bărbați).

Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) a fost de 32,0%, în anul 2023, corespunzătoare unui număr de 6,0 milioane persoane.

Față de anul 2022, se constată o descreștere a valorii indicatorului, cu 2,4 puncte procentuale, reprezentând o scădere cu 492 mii persoane.

Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială

Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială afectează mai mult femeile decât bărbații (33,1% dintre femei și 30,9% dintre bărbați).

Vârsta joacă un rol important, indicatorul AROPE fiind, în anul 2023, mai mare la persoanele de 0-17 ani (39,0%) și la tinerii în vârstă de 18-24 ani (31,1%) și mai scăzut la persoanele de 25-49 ani (28,8%).

Ponderea persoanelor în vârstă de 65 de ani şi peste care se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială a fost de 32,3%. În anul 2023, din totalul persoanelor ocupate în vârstă de 18 ani și peste, 22,8% s-au situat în risc de sărăcie sau excluziune socială, față de 38,9% din totalul persoanelor neocupate, din aceeași categorie de vârstă.

Persoanele care trăiau în gospodării fără minori și tineri de 18-24 ani dependenți au un risc mai mic de sărăcie sau excluziune socială (29,4%), în comparaţie cu persoanele care trăiau în gospodării cu minori și tineri de 18-24 ani dependenți (34,2%).

Incidenţa cea mai mare a indicatorului AROPE, în anul 2023, s-a înregistrat la gospodăriile formate din doi adulţi cu trei sau mai mulţi copii dependenţi (68,6%), urmată de cea a gospodăriilor monoparentale, cu o incidență de 45,3%.

În cazul gospodăriilor fără minori și tineri de 18-24 ani dependenți, cea mai mare incidență s-a regăsit în rândul gospodăriilor formate dintr-o persoană singură (39,9%), comparativ cu 25,0% în cazul gospodăriilor cu doi sau mai mulți adulți.

Riscul de sărăcie sau excluziune socială este inegal distribuit

Riscul de sărăcie sau excluziune socială este inegal distribuit şi în profil regional. Cea mai mare rată a riscului de sărăcie sau excluziune socială s-a înregistrat în regiunea Sud-Est (45,3%), urmată îndeaproape de regiunea Sud-Vest Oltenia (40,5%), iar cea mai mică rată s-a observat în regiunea București-Ilfov (12,3%).

Intersecţia componentelor indicatorului AROPE oferă informaţii pentru analiza detaliată a impactului fiecăreia dintre cele trei componente asupra evoluţiei indicatorului compus.

Din cele 6,0 milioane persoane aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială, 3970 mii persoane se aflau în risc de sărăcie, cea mai frecventă dintre cele trei situații.

358.000 persoane s-au confruntat simultan cu toate cele trei situații

Unele dintre persoanele aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială se află doar într-una din cele 3 situații. Astfel, aproximativ 1964 mii persoane se aflau doar în risc de sărăcie, dar nu se aflau în celelalte 2 situații, în deprivare materială și socială severă și nu trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii, 1939 mii persoane erau deprivate material și social sever și 94 mii persoane trăiau în gospodării cu intensitate foarte scăzută a muncii, nefiind afectate de celelalte două situații.

Privind la intersecția a două câte două dintre componentele indicatorului AROPE, se observă că 1412 mii persoane se aflau în risc de sărăcie și erau deprivate material și social sever, 236 mii persoane se aflau în risc de sărăcie și trăiau în gospodării cu intensitate foarte scăzută a muncii, iar cele mai puține persoane, 30 mii persoane, trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii și erau deprivate material și social sever.

Aproximativ 358 mii persoane s-au confruntat simultan cu toate cele trei situații: cu alte cuvinte, erau expuse riscului de sărăcie, se aflau în stare de deprivare materială și socială severă și trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii.